Eduard Tomeci, Head of Digital Propaganda, a intrat în industrie cu entuziasm, dar fără o hartă clară. A văzut și a făcut, a întrebat, a testat, a învățat din mers, de la colegi, din feedback, din eșecuri. Și chiar dacă a fost o perioadă grea, a constituit o fundație solidă pentru parcursul lui.
Eduard a terminat ASE, cu specializare în zona financiară, a lucrat primii doi trei ani în bănci și apoi a schimbat banda spre digital și publicitate.
"Îmi plac cifrele, poate și din background-ul meu, și cred sincer că într-o industrie în care mulți se pierd doar în idei de virale, ce face diferența e să știi să le validezi. O campanie bună, pentru mine, e una care mișcă lucrurile în realitate, nu doar în online", spune Eduard.
Când a început în Social Media, reach-ul era organic, Facebook-ul era rege, iar Instagram era încă despre feed-ul perfect, citate și filtre cromatice. Ce s-a schimbat, care sunt transformările din ultimii ani în digital și cum s-a adaptat el la aceste mișcări, de unde a învățat, povestește Eduard Tomeci în rândurile următoare:
Etapele care te-au adus aici
Am ajuns în publicitate din dorința de a evada din domeniul pentru care mă pregătisem la facultate. Am terminat ASE-ul, în zona financiară, și am lucrat doi-trei ani prin diverse bănci, convins că asta voiam să fac, sau cel puțin așa credeam în liceu. Dar când realitatea jobului s-a lovit de așteptările mele, mi-am dat seama că nu e drumul meu.
Am făcut switch-ul spre publicitate și am început la Propaganda, unde am avut norocul să dau peste oameni care nu doar că mi-au explicat cum funcționează industria, dar m-au și lăsat să greșesc cu cap. După o perioadă, am simțit că e timpul să-mi testez aripile prin alte agenții și am crescut rapid. Am devenit Head of Social Media destul de devreme, ceea ce mi-a pus în cârcă o combinație de entuziasm, sindromul impostorului și responsabilitate.
M-am întors recent la Propaganda, la „nava mamă” cum îmi place să-i zic, dintr-o dorință reală de a contribui la creșterea agenției care m-a format.
De ce ai ales industria creativă
După o perioadă în care am lucrat într-un mediu extrem de structurat, zona de digital a venit ca o gură de aer. M-a atras faptul că era vie, în continuă mișcare, că îți permitea să iei decizii rapide, dar pe bază de date.
Ce m-a făcut să rămân, însă, a fost fix combinația aia rară dintre creativitate și performanță. Îmi plac cifrele, poate și din background-ul meu, și cred sincer că într-o industrie în care mulți se pierd doar în idei de virale, ce face diferența e să știi să le validezi. O campanie bună, pentru mine, e una care mișcă lucrurile în realitate, nu doar în online.
Digitalul e singurul loc unde pot să calculez și să creez în același timp, fără să pierd firul ideii care face toată diferența.
Începutul în digital
Într-un cuvânt? Brut. Am intrat în industrie cu entuziasm, dar fără vreo hartă clară. Nu știam exact ce înseamnă „o strategie”, „un pitch” sau „KPI”, dar știam că vreau să învăț. A fost mult trial & error, multe nopți în care stăteam peste program, nu pentru că mă obliga cineva, ci pentru că voiam să-mi dau seama ce înseamnă „să iasă bine”.
Primii ani au fost o combinație de „facem și vedem” și „întreb ca să nu stric”. Am învățat din mers, de la colegi, din feedback, din eșecuri. Fiecare task mic a fost ca o cărămidă care a stat la baza a ceea ce sunt azi.
Și cu toate că nu a fost ușor, cred că începutul ăla m-a format cel mai mult. Pentru că nu mi-a dat nimic de-a gata și tocmai de-asta, tot ce am construit după s-a așezat pe o fundație solidă.
Cum, de unde ai învățat
Tot ce am învățat, am învățat aproape singur. Am fost (și sunt în continuare) un autodidact convins. La început n-aveam buget de cursuri prea high-end, dar aveam YouTube, Google, articole, newslettere și orice resursă gratuită care-mi pica prin mâini.
În paralel, am avut norocul să lucrez cu doi oameni care au fost mai mult decât colegi, au fost mentori. De la ei am „furat” meserie, fără pic de rușine. Mi-au dat spațiu să cresc și m-au provocat să ies constant din zona de confort.
Am consumat tone de conținut, am urmărit ce fac alții mai buni ca mine, am încercat să înțeleg nu doar ce funcționează, ci de ce. N-am avut întotdeauna acces la tool-urile din ziua de azi, dar am avut curiozitate, un drive puternic să-mi iasă treaba bine și o dorință constantă să nu fiu doar „om de postări”.
Experiența reală a venit din execuție. Din campaniile cu deadline-uri imposibile, din feedback-urile dure, din pitch-urile pierdute. Acolo am învățat cel mai mult, când era presiune, nu confort.
Schimbări în digital
Când am început eu, prin 2017–2018, reach-ul era organic, Facebook-ul era rege, iar Instagram era încă despre feed-ul perfect, citate și filtre cromatice care acum 100% ar părea cringe. Dacă puneai un carusel cu text alb pe fundal negru, erai considerat un brand curajos. Un content plan era, în mare, un Excel frumos colorat, cu 4 postări pe săptămână și clasicul „boost de awareness”.
Fast forward în 2025: algoritmii s-au înăsprit, competiția pe attention span e sport olimpic, iar short content-ul e singurul bet câștigător pe social. Instagram e despre reels, Facebook despre grupuri și evenimente, TikTok e locomotiva care aduce trendurile, iar LinkedIn, surprinzător, mi se pare că a devenit mai „uman” decât toate la un loc.
Oamenii s-au schimbat și ei. În 2018, le prindeai atenția cu o poză foarte bine aranjată estetic. Azi, trebuie să le vorbești direct, rapid și sincer, altfel ai 2 secunde până dau scroll.
Dar cea mai mare diferență? În trecut făceam postări. Acum construim ecosisteme de conținut. Nu mai e vorba despre ce spui azi, ci despre cum leagă tot ce faci într-un fir roșu coerent, recognoscibil, adaptabil pe toate canalele. Iar pentru asta ai nevoie de strategie, curaj și o echipă pe care te poți baza.
Cum a schimbat social media fața industriei creative
Social media a democratizat creativitatea. N-a mai fost nevoie să lucrezi într-o agenție mare ca să faci ceva viral... ți-a trebuit doar o idee bună și o platformă pe care să o împingi. A schimbat complet dinamica, dintr-un sistem în care creația era livrată de sus în jos, am trecut la un flux bidirecțional, în care feedback-ul vine imediat, uneori dur, dar întotdeauna sincer.
A creat și un nou tip de creativ: unul care înțelege insight-ul, dar și algoritmul. Care gândește rapid, execută cu viteză și nu se sperie să trimită ceva care nu e perfect, dar e real.
A crescut presiunea pe relevanță. Nu mai ai luxul timpului să rafinezi o idee 3 săptămâni, dacă e bună, trebuie să fie și rapidă.
Și a dat naștere unui tip de conținut mai curajos, mai imperfect, dar infinit mai uman. De fapt, asta cred că e marea schimbare: înainte, campaniile voiau să impresioneze. Acum, vor să creeze conexiuni cu cei care-i urmăresc, să aibă un impact social.
Cum ții pasul în digital, cu tot ce se întâmplă
Cu multă disciplină și un pic de paranoia profesională. N-ai voie să te oprești din învățat altfel ești depășit în maxim trei luni. Am un sistem destul de clar: citesc în fiecare dimineață câteva newslettere de prin afară, urmăresc creatori care chiar au ceva de spus, și stau conectat la tot ce mișcă în general, nu doar local.
Îmi place să consum conținut ca un user normal, fără filtru profesional, ca să simt ce prinde natural, nu doar ce performează în teorie. Apoi vin cu analiza. E un mix de instinct, research și testare continuă.
Și cel mai important: mă înconjor de oameni care știu lucruri pe care eu nu le știu. Dacă echipa ta e smart și curioasă, e imposibil să nu ții pasul.
Trenduri în 2025
Totul merge spre scurt, sincer, smart. Reels, TikTok, Shorts, video-ul scurt e regula jocului, nu excepția. Dar nu mai e vorba doar de entertainment, acum se caută educația ambalată mai cool & digerabil, storytelling-ul care nu minte și conținutul care nu se ia prea în serios.
Brandurile care reușesc sunt cele care și-au găsit vocea și o folosesc constant, indiferent de platformă. Cei care încă „vor să fie virali” fără să știe de ce, rămân pe dinafară.
Pe partea tech, AI-ul s-a infiltrat peste tot. Ne ajută să scriem, să generăm vizualuri, să analizăm comportamente. Dar diferența o face în continuare omul care știe cum să-l folosească, nu cine are cele mai multe tool-uri.
Alt trend clar: creatorii de conținut devin micro-branduri. Iar brandurile mari încep să se comporte ca niște creatori: cu față, cu ton, cu opinii.
În 2025, publicul vrea trei lucruri: să nu-i pierzi timpul, să fii autentic și să-l faci să simtă ceva. Dacă bifezi astea, ai șanse să rămâi relevant.
Digitalul în ro, cu bune și rele
Partea bună? Începem să ne prindem. Brandurile devin mai curajoase, se investește tot mai mult în conținut original și adaptat pe canal, iar unele campanii locale chiar reușesc să joace în liga internațională, fără probleme. Bugetele migrează ușor-ușor din zona de media clasică (TV, radio, billboards) către digital și asta nu poate decât să mă bucure. Cu ceea ce mă luptam în urmă cu mulți ani, este azi un adevăr absolut: dacă nu ești prezent în online, mori. Ca brand, desigur.
Creatorii de conținut sunt din ce în ce mai bine integrați în mixul de marketing, nu mai sunt folosiți doar ca o simplă componentă de amplificare. Se vede clar o maturizare în felul în care lucrăm împreună: mai strategic, mai pe termen lung.
Ce mai avem de reglat? Cred că în continuare suntem ușor seduși de ideea de „viral”, în loc să ne concentrăm pe consistență și relevanță. Uneori ne grăbim să bifăm trenduri, fără să trecem prin filtrul brandului. Și uneori, în lipsa de timp sau sub presiunea rezultatelor rapide, pierdem partea de construcție reală, cea care de fapt contează pe termen lung.
Dar overall? Suntem pe drumul bun. Important e să nu uităm că în digital nu câștigă cine strigă mai tare, ci cine știe de ce strigă.
Definiția personală a creativității
Creativitatea pentru mine înseamnă să găsești idei care funcționează. Idei care rezolvă probleme, atrag atenția, mișcă oameni sau ating un obiectiv clar. Dacă nu produce efect, nu e creativitate, e doar un exercițiu.
Nu cred în genul de creație care e doar „frumoasă” sau „diferită”. Cred în ideile care livrează: pe cifre, pe impact, pe memorabilitate. Iar cele mai bune idei, de cele mai multe ori, nu sunt complicate. Sunt simple, dar bine gândite.
Așa văd eu creativitatea: nu ca pe un act de inspirație divină, ci ca pe un skill care se antrenează, cu multă muncă și cu ochii deschiși la ce se întâmplă în jur.
Cum s-a schimbat perspectiva
La început, aveam impresia că o idee creativă trebuie să fie ceva ce n-a mai făcut nimeni. Să fie memorabilă, surprinzătoare, să provoace reacții în masă. Dar cu timpul am înțeles că nu originalitatea absolută contează, ci relevanța și efectul pe care îl are.
Am început să privesc creativitatea ca pe un mijloc, nu ca pe un scop. Nu e despre a face „ceva cool”, ci despre a spune ceva care contează pentru brand, pentru oameni, pentru societate.
Și cred că asta e cea mai importantă schimbare: creativitatea nu mai e doar despre entertainment sau premii de Cannes sau Effie. E din ce în ce mai mult despre responsabilitate. Despre cum folosești ideile ca să generezi impact real cultural, social sau emoțional.
Creativitatea în era AI
Cred că cel mai mare mit e că AI-ul înlocuiește omul. Nu o face. Ce face, în schimb, e că îți devine companion, un partener care îți eficientizează munca, te scapă de taskuri repetitive și îți dă timp să gândești mai mult pe fond, nu pe formă.
Dar adevărata diferență nu e în tool, ci în cum îl folosești. Toți avem acces la aceleași unelte, dar ce face diferența este prompt-ul. Aici intervine partea de prompt engineering, care a devenit aproape o nouă formă de copywriting. Dacă știi să întrebi bine, o să primești răspunsuri care chiar te ajută să creezi ceva relevant.
Există o paralelă care îmi place mult: pe vreme de război, sunt două tipuri de oameni: cei care plâng și cei care vând batiste. Așa e și cu AI-ul. Sunt oameni care se tem că AI-ul le va fura joburile și sunt oameni care învață să-l folosească, îl stăpânesc și devin indispensabili pentru agenție tocmai prin asta.
De ce depinde creativitatea
Pentru mine, creativitatea depinde de două lucruri mari: input și context. N-ai cum să scoți idei bune dacă nu bagi nimic în tine și aici mă refer la tot ce consumi: content, oameni, experiențe, discuții, observații. Un fel de you are what you eat, dar mental.
Al doilea lucru e presiunea. La mine, creativitatea nu apare când am timp infinit și zero constrângeri. Dimpotrivă. Cele mai bune idei mi-au venit când aveam un deadline imposibil și câteva limitări aparent stupide.
Și mai depinde de cât spațiu mental îți dai. Dacă ești tot timpul pe fugă, în call-uri, în livrabile, în foc continuu, nu ai cum să fii creativ. Ai nevoie de pauze, de distanțare, de momente în care doar te uiți pe geam și nu faci nimic, aparent.
Surse de inspirație
Nu am un ritual fix, dar am grijă să nu intru pe pilot automat. Îmi antrenez creativitatea expunându-mă constant la lucruri care nu au legătură directă cu munca mea. Mă uit la podcast-uri, citesc cărți, urmăresc artiști, creatori de conținut din zone complet diferite. Inspirația nu vine din industrie, vine din viață.
Mă inspir din conversații random, dintr-un comentariu de pe TikTok sau dintr-un insight pe care l-am observat într-o vacanță. Încerc să fiu atent la ce se întâmplă în jur, nu doar la ce e trending.
Dacă simt că nu mai am idei, închid laptopul. N-ai cum să fii creativ când ești stoars de energie. Așa că uneori cel mai productiv lucru pe care-l fac e să nu fac nimic o vreme.
Cum îți faci loc prin zgomot în 2025
Nu țip mai tare. Nu încerc să fiu viral. Încerc să fiu coerent. Cred că într-un peisaj în care toată lumea încearcă să iasă în față cu campanii mamut, diferențiatorul real devine consecvența. Ton, idee, direcție, dacă le ții curate, lumea te recunoaște.
În 2025, câștigă cine nu minte. Cine reușește să fie relevant fără să se dea peste cap pentru like-uri. Eu nu caut atenție, caut conexiune și cred că publicul simte asta.
În loc să mă agit să fiu „în față”, prefer să fiu acolo când contează. Pe bune.
Un fel de ghid de supraviețuire al omului de digital
1. Învață constant. Nu te culca pe ce știi. Online-ul nu are pauză, și ce merge azi, peste două săptămâni poate fi washed.
2. Pune întrebări. Brief neclar? Client confuz? Cerință ciudată? Întreabă. Mai bine pari insistent decât să livrezi ceva ce nu trebuie.
3. Nu te atașa de idei. Creativitatea nu e operă de artă, e proces. Testează, abandonează, refă. E normal.
4. Fă pace cu AI-ul. Nu e inamicul tău, e un coleg care lucrează 24/7 fără să ceară mărire. Învață-l bine și o să-ți scoată ore din workload.
5. Gândește cross-channel. Ce funcționează pe TikTok nu merge neapărat și pe Shorts sau Reels. Gândește ideea în funcție de target.
6. Dormi. Serios. E greu să faci strategie sau conținut bun când îți fuge textul de pe slide. Creativitatea are nevoie de creier odihnit, nu de eroisme.
