![[În 2036] Codin Caradimu: Odinioară priveam viitorul ca pe o destinație, astăzi îl văd mai degrabă ca pe o negociere continuă, o versiune beta permanentă](https://media.iqads.ro/2026/08/fotojet3-cover-850.jpg?v=202608181000)
Construim amintiri înainte să existe. Disponibilitatea a devenit o normă a politeții. Notificările sunt coloana sonoră a vieții. În aceste condiții ale prezentului, bulversante (poate) pentru eu-rile noastre trecute, negociem viitorul cu întrebări, crede Codin Caradimu, Creative Partner CAP.
"Algoritmii devin tot mai buni la răspunsuri, dar marile schimbări au început aproape întotdeauna cu o întrebare pe care nimeni nu și-a pus-o până atunci", spune Codin.
Și ne mai salvează ceva, crede Codin: observația directă (la coadă la ANAF, de exemplu). Erorile, întâmplarea. Faptul că natura umană nu se schimbă în ritmul dictat de tehnologie. Și că poveștile sunt drogul cel mai ieftin pentru creierul uman. Să mergem, deci, în 2036, fără frică, fără nostalgie și fără globuri de cristal.
Acum cincisprezece ani aveam în cap ca tot omul un fel de Black Mirror, aproape convins că vom avea taxiuri dronă, iar robotul Da Vinci vă opera singur în sală, legat la smartphone-ul chirurgului, care îl urmărește pe cameră din vacanță. N-avem încă. În schimb, avem electrocasnice care vorbesc cu telefonul și un algoritm care ne spune (de fapt o și face) cum să scriem o reclamă emoționala.
