Dezvoltată pentru Fundația Conservation Carpathia și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, campania pornește de la o confuzie frecventă: pentru mulți oameni, termenul „parc” trimite mai degrabă la spațiul verde din oraș, iar diferența dintre un parc național, un parc natural, o rezervație sau o arie protejată nu este întotdeauna clară. Pornind de aici, campania folosește contrastul dintre parcul urban și parcul național pentru a explica ce sunt, de fapt, cele 13 parcuri naționale ale României și de ce sunt ele valoroase.
Pentru cei mai mulți dintre oamenii care locuiesc în mediul urban, cuvântul „parc” are o imagine foarte concretă: alei, bănci, tobogane, gazon proaspăt tuns și locuri de joacă. Este locul cel mai apropiat în care mergem atunci când vrem să petrecem timp afară, iar acest reper familiar a devenit punctul de plecare pentru „Parcurile Generațiilor”, campania națională dezvoltată de pastel pentru Fundația Conservation Carpathia și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Construită în jurul mesajului „Există parcuri și există parcuri naționale”, campania explică diferențele dintre cele două printr-o conversație între un copil și bunicul său. Unul vorbește despre natura pe care o cunoaște deja. Celălalt îi arată cât de diferită poate fi natura atunci când are la dispoziție munți înalți, păduri neatinse, lacuri și liniște.
13 parcuri naționale, o definiție încă neclară
România are 13 parcuri naționale care protejează împreună 317.500 de hectare. Aici se află păduri, pajiști alpine, chei, peșteri și habitate pentru numeroase specii, unele rare. Aceste teritorii contribuie la reglarea temperaturii și a circuitului apei, reduc efectele secetei și ale inundațiilor și pot crea venituri pentru comunitățile locale prin turism responsabil.
„Parcurile naționale sunt unele dintre cele mai remarcabile locuri pe care le are România. Ele protejează natura, dar creează și oportunități pentru comunitățile locale și pentru generațiile viitoare. Prin această campanie ne dorim ca tot mai mulți români să le descopere, să le înțeleagă valoarea și să fie mândri că România are un patrimoniu natural atât de valoros. Oamenii protejează ceea ce cunosc și apreciază, iar acesta este primul pas pe care vrem să îl facem împreună”, au declarat Barbara și Christoph Promberger, directori executivi ai Fundației Conservation Carpathia.
Valoarea parcurilor naționale este concretă, însă percepția publică este neclară.
Un studiu Unlock Market Research realizat în 2024 arată că 67% dintre români declară că au vizitat un parc național. Atunci când sunt rugați să numească locul, răspunsurile includ frecvent rezervații, parcuri naturale sau zone care nu au statut de arie naturală protejată. În același studiu, 82% dintre respondenți nu reușesc să definească un parc național. Un studiu Ipsos din 2022 completează imaginea: mai puțin de unul din zece români cunoaște elementele care diferențiază un parc național de alte forme de protecție a naturii.
„România are parcuri naționale cu o istorie de aproape un secol: Retezatul, primul parc național al țării, a fost înființat în 1935. Și totuși, datele recente ne arată că prea puțini români știu ce înseamnă cu adevărat un parc național și ce rol are el pentru natură, climă, apă, comunități și economie locală. Aici trebuie să intervenim: cu informație clară, spusă simplu, care îi ajută pe oameni să înțeleagă valoarea acestor locuri și să le viziteze responsabil. Campania «Parcurile Generațiilor» face exact acest lucru: aduce parcurile naționale mai aproape de public și explică, într-un limbaj accesibil, de ce aceste spații sunt atât de importante pentru România”, subliniază Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.
Parcurile naționale există și au o contribuție măsurabilă. Ce lipsește este legătura dintre statutul lor și viața oamenilor. Definițiile tehnice explică regulile, însă nu construiesc automat înțelegere, atașament sau disponibilitatea de a proteja aceste locuri. Aici a intervenit agenția pastel, ca să rezolve din punct de vedere creativ această provocare.
Strategia pastel a urmat o ordine simplă: claritate, relevanță emoțională, mândrie și acțiune.
Mai întâi, oamenii trebuie să înțeleagă ce este un parc național și de ce termenul nu desemnează generic orice spațiu verde. Apoi, valoarea lui trebuie tradusă în experiențe recognoscibile: liniște, deconectare, descoperire, amintiri, timp petrecut împreună. Din această apropiere, poate apărea sentimentul că parcurile sunt o parte valoroasă a patrimoniului pe care România îl are deja. Protejarea lor și vizitarea responsabilă devin astfel consecințe firești.
„De multe ori, e mai ușor să înțelegi un lucru atunci când îl compari cu altul, deja cunoscut. Contrastul ajută o definiție să fie „simțită” acolo unde explicația teoretică nu este suficientă. Am pus în lumină diferențele dintre cele două parcuri, nu ca să le așezăm în opoziție, ci ca să le facem complementare. Ne dorim ca oamenii să recunoască în parcul din colțul străzii primul pas către ceva mai mare și să simtă că merită să facă și pasul următor”, adaugă Laura Iane, Executive Creative Director pastel.
„Recunosc că nici eu nu știam definiția unui parc național înainte de această campanie, dar știam sigur că nu e cel din oraș în care merg eu în weekend să mă plimb. Și mi-am dat seama că nu știu mai multe despre un parc național decât un copil de 9 ani. Așa a pornit și ideea clipului, în care copilul reprezintă oamenii care se raportează la parc prin prisma propriilor experiențe, dar sunt dornici să învețe mai multe despre natură și formele ei, în contrast cu bunicul, reprezentantul celor care dețin mai multe cunoștințe în ceea ce privește parcurile naționale și caracteristicile lor și transmit dragostea pentru natură mai departe. Cei doi pot fi priviți chiar ca fiind aceeași persoană, în etape diferite ale învățării”, completează Claudiu Ioniță, Head of Social Media & copywriter pastel.
Două parcuri. Două generații. Aceleași simțuri
Pentru a face diferența ușor de înțeles, campania pornește chiar de la caracteristicile parcului urban. Spotul TV așază copilul și bunicul în poziții similare, lângă doi copaci, și construiește dialogul prin ceea ce fiecare vede, aude și simte.
Copilul vede leagăne, tobogane și copii. Bunicul vede natura cât cuprinde: munți înalți, păduri neatinse și lacuri albastre. Unul aude mașina de tuns iarba, celălalt păsările și vântul printre frunze. Mirosului de gogoși din parc îi răspunde o senzație pe care bunicul nu încearcă să o definească, pentru că unele lucruri pot fi explicate, dar altele trebuie trăite, acolo, într-un parc național.
Copilul reprezintă curiozitatea și experiența familiară. Bunicul aduce perspectiva celui care a văzut mai mult și poate transmite mai departe. Răspunde cu propriile imagini și amintiri, iar conversația face loc unei alte înțelegeri a cuvântului „parc”.
„Pentru autenticitatea mesajului campaniei am ales o abordare de producție cinematică, aducând laolaltă o echipă creativă și de producție cu experiență și entuziasm. A fost o adevărată aventură să filmăm în două zile consecutive, într-un parc urban în București și, apoi, într-un parc național, în inima pădurii, locație accesibilă doar cu ajutorul ranger-ilor. Ne-am dorit cu toții să arătăm cum te simți când vizitezi un parc național din România”, spune Diana Gordon, head of AV production.
Campania „Parcurile Generațiilor” a fost lansată în cadrul Făgăraș Fest și este susținută prin spoturi TV și radio, DOOH, PR, conținut digital și o platformă online dedicată.
Pe parcurinationale.ro, cele 13 parcuri pot fi explorate printr-o hartă interactivă. Platforma reunește informații despre fiecare loc și recomandări practice pentru vizitatori: verificarea vremii, regulile parcului, biletele de acces și modalitățile prin care pot fi susținute comunitățile locale.
O parte dintre imaginile utilizate în campanie sunt oferite de regizorul și fotograful de natură Dan Dinu și videograful și producătorul Cosmin Dumitrache.
„Parcurile naționale sunt ca un seif al memoriei planetei, într-o lume care se schimbă în permanență, iar peisajele sunt remodelate cu o viteză amețitoare, parcurile naționale sunt locuri vii, unde natura își continuă propria poveste fără intervenția noastră. Din perspectiva culturală, parcul național este ca un templu. Nu are ziduri de piatră și picturi, dar are pădurile seculare, vârfuri muntoase care ating cerul, râuri care curg de milenii. Ele sunt un testament al înțelepciunii colective, o națiune care recunoaște că unele lucruri sunt prea prețioase pentru a fi exploatate și trebuie doar păstrate. Campania atrage atenția într-un mod simplu asupra parcurilor naționale ale României, pentru că respecți și consideri de valoare un spațiu atunci când îl cunoști, când ai amintiri legate de acesta, când vrei să-l protejezi și să-l dai mai departe”, declară Victoria Donos, director de comunicare Fundația Conservation Carpathia.
„Parcurile Generațiilor” pornește de la parcul pe care îl cunoaștem și deschide conversația despre natura pe care încă învățăm să o cunoaștem.
Credits:
Echipa pastel
Dana Nae Popa – Managing Director
Răzvan Dumitrescu – Senior Strategic Planner
Laura Iane – Executive Creative Director
Claudiu Ioniță – Head of Social Media & Copywriter
Cristian Godeanu – Art Director
Andrei Bobe – Copywriter
Dima Cubreacov – Content Creator
Diana Gordon – Head of AV Production
Ioana Duca – PR & CSR Manager
Echipa casei de producție
Mihai Cristescu – Producător
Alexandru Secula – Producător
Alma Buhagiar – Regizor
Edi Pârvu – DOP
Radu Nechita – UPM
Sorin Florea – Fotograf
Silvia Matei – Editor
Alin Zăbrăuțeanu – Muzică
Laurent Morel – Colorist
Echipa Fundației Conservation Carpathia
Victoria Donos – Director de Comunicare
Iulia Astefanei – Specialist comunicare
Diana Bobeș – Graphic Designer
Andreea Oprea – Media Relations Specialist
Georgiana Andrei – Senior Communication Specialist
