[Veterani in publicitate] Alex Strimbeanu: Acum ne dorim sa facem publicitate care sa nu arate neaparat a publicitate

[Veterani in publicitate] Alex Strimbeanu: Acum ne dorim sa facem publicitate care sa nu arate neaparat a publicitate

Suisuri si coborasuri, maratoane, sprinturi, nopti nedormite. Cam asta e parcursul unui creativ obisnuit in publicitate. Alex Strimbeanu nu se intalnise in niciun fel cu publicitatea pana in 2002, nu se ciocnise cu nicio reclama, nu ii atrasese atentia niciun slogan. Ajuns la SNSPA, a intrat in primele discutii despre acest domeniu si, mai apoi, s-a remarcat la Olimpiadele Comunicarii, de unde a ajuns la Gavrila. Au urmat Grey si BBDO, iar de 7 ani e Creative Director JANDL, in Slovacia. 

Cred ca publicitatea m-a mentinut imatur pentru o lunga perioada. Si acum incerc sa ma prind din urma. Totusi, imi voi mentine un grad de “neseriozitate” si naivitate atata timp cat voi fi in profesia asta. When shit gets too serious, I’m out, spune Alex

A suferit intens si mult timp de sindromul impostorului, dar a ramas in publicitate pentru proiectele acelea de care fug ceilalti. De exemplu, a scris recent o eticheta pentru niste lumanari parfumate obscure de care e foarte mandru. Vorbim cu Alex mai jos despre transformarile industriei, de la prima lui reclama, Grupul politicienilor pentru Zapp, si pana la cel mai mai emotional spot din cariera lui, realizat recent:

 

Ceva extraterestru

Pana sa ajung in Bucuresti, prin 2002, publicitatea nu exista ca domeniu pentru mine, nu am remarcat in viata mea nicio reclama. La SNSPA am auzit primele discutii aprinse despre publicitate. Mi se parea ceva super extraterestru si nu ma imaginam facand asta vreodata. Dupa vreo doua internship-uri esuate, am ajuns sa particip la Olimpiadele Comunicarii. Acolo m-a remarcat Alina, care m-a invitat la Gavrila&Asociatii. Pe vremea aia, publicitatea era un fel de Hollywood, era vremea rockstar-urilor: Naumovici, Serban, Alina, Botan. Feher ș.a.m.d. Mie mi se pareau toti niste olimpieni. Imi aduc aminte cu drag de primele idei pe Zapp, Ciucas, Avon si imi mai aduc aminte cu si mai mare drag de gasca nebuna de la Gavrila.

 

Ce a urmat

Clasicul parcurs al oricarui creativ: suisuri si coborasuri, maratoane, sprinturi, nopti nedormite, tot meniul. Cele mai importante etape au fost intamplari pe care viata in publicitate mi le-a oferit pe tava, nu le-am generat eu neaparat. Potrivirea cu Bob Toma care mi-a fost coleg de suferinta multi ani. Primul si primul meu premiu de creatie care, absolut incredibil, a fost un Young Lion in Cannes. Nu luasem vreun Ador, Adprint, Golden Drum, nimic, zero, nada si am ajuns sa luam fata unor echipe de la Wieden, Fallon, Mother. Agentii pe care eu le veneram pe vremea aia. Sa nu mai spun ca am participat alaturi de magnificul Gabriel Gherca care era in primele luni de publicitate si probabil primele ore de photoshop.

Alte etape au fost influentate de increderea unor directori de creatie care au vazut ceva la mine: Claudiu Dobrita, Fane Vasilache, Mihai Gongu. Asa am ajuns sa lucrez la Grey si BBDO.

O etapa care cu siguranta m-a adus direct aici, la JANDL Bratislava, a fost influentata de Eugen Suman. Daca nu era Eugen, nu ajungeam in veci sa fac publicitate in Slovacia.

Din perioada BBDO

 

O campanie de atunci si una de acum

Cred ca primul meu spot a fost Zapp Share Free, Grupul Politicienilor. Imi aduc aminte cat de prost puteam sa scriu un script si cat de frumos scria Octav si Alina. Mi-ar placea sa le scriu un spot acum, cred ca ar fi mandri de cat de bine le pot imita stilul.

Cel mai recent proiect este si cel mai mai emotional spot din cariera mea. Nu am plans in viata mea de publicitar, insa proiectul asta m-a facut sa plang, plang.

 

Cum s-a schimbat perspectiva

Pe atunci, aveam ganduri de genul ,,cand o sa se prinda astia cu adevarat ca nu sunt creativ deloc”. Cred ca am suferit intens de sindromul impostorului. Mai am si acum momente, dar nu atat de des. Dupa ani buni in publicitate si miriade de experiente, inca sunt naiv, visator si idealist cand vine vorba de un nou brief.

La Grey

 

Unde s-a dus simtul umorului

Hmm, nu stiu, nu sunt genul care romantizeaza prea mult. Vad si acum reclame amuzante. Intr-adevar, pe atunci erau niste demente pe care mai greu le faci acum, dar sa nu fim pesimisti. 

Din perioada Grey

 

O schimbare in bine si una in rau

Publicitatea e mult mai fluida acum, mai versatila. Pe vremea aia ne doream sa facem publicitate care sa arate cu adevarat a publicitate. Acum ne dorim sa facem publicitate care sa nu arate neaparat a publicitate.

La BBDO

 

De la briefuri pana la feedback 

Sunt muuult mai multe medii de acoperit, inventat, si parca pe si mai repede inainte. Saptamana asta, de exemplu, m-am trezit la 4 in fiecare dimineata doar ca sa citesc miriadele de noi brief-uri si sa joc sah mat cu echipele si deadline-urile Halloween pe care le avem.

La JANDL

 

Ce iti placea la inceput in publicitate

Imi placea atunci si imi place si acum cand mi se intampla o idee care ma face sa exclam “wtf is this, I love it”. Imi placea si atunci si imi place si acum proiecte de care creativii fug. De exemplu, am scris recent o eticheta pentru niste lumanari parfumate obscure de care sunt super mandru.

 

Te-ai gandit sa renunti la publicitate? 

M-am gandit sa ma las de cateva ori, am ramas pentru ca “I still love it”.

 

Cum te-a schimbat munca in publicitate

Cred ca publicitatea m-a mentinut imatur pentru o lunga perioada. Si acum incerc sa ma prind din urma. Totusi, imi voi mentine un grad de “neseriozitate” si naivitate atata timp cat voi fi in profesia asta. When shit gets too serious, I’m out.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Festivaluri

Sectiune



Branded


Related