Arts & Culture
Iulia Grigoriu: În Berlin, am simțit teatrul ca pe o profesie obișnuită, fără presiunea sacrificiului pentru artă
Nikita Dembinski: Cred că cel puțin o dată pe lună vreau să renunț la artă. Eu oricum am vrut să fac fotbal dar n-am avut condiție fizică pentru asta
Alin Burlacu: Am multe pasiuni. Când descopăr ceva nou, nu mă mulțumesc doar cu a consuma acea chestie, vreau să o și fac
Ovidiu Georgescu: O poveste bine spusă în cinema nu este aceea care explică tot, ci aceea care creează o experiență. Una care te pune în fața unei întrebări pe care nu o aveai înainte
[România care ne place] Claudiu Dobriță: România are talentul ăsta de a nu te lăsa în pace, n-ai cum să te plictisești aici. Uneori e distractiv, alteori e deprimant, dar nu te lasă indiferent
[Spre Gopo] Sebastian Cosor & Ștefan Popescu: Mitul principal este că totul se face printr-un click și magia se întâmplă. Adevărul este la polul opus… un singur cadru poate dura ore sau zile de muncă
[AI & me] Cătălin Constantin: AI ne obligă să ne definim mai clar. Dacă o mașină poate face mai repede ce faci tu, trebuie să te întrebi: ce anume e cu adevărat al meu?
[Spre Gopo] Matei Branea: Cel mai provocator e să fiu curajos și să nu mă refugiez în ce pot face ușor. Computerul te omoară cu infinitatea de opțiuni
Mircea Șerdin: Suntem prima generație care își externalizează gândirea unor mașini. Nu o facem conștient, nu există un plan. Delegăm conversațiile dificile, deciziile, memoriile, uneori și emoțiile
Mihai Tacoi: E foarte ușor să aluneci în formule, în lucruri care „sună bine”, care funcționează din inerție. Dar, de fiecare dată când am făcut asta, am simțit că lipsește ceva
Dragoș Lumpan: Am fost primit într-o lume de extratereștri prietenoși. Care mi-au dat să mănânc brânză bună!
Cătălina Ceaușescu: Oboseala vine în timp poate, când ceri mai mult de la tine și vrei să ajungi mai repede la următoarea etapă uitând că reziliența este aproape totul în meseria aceasta
Deniz Constantin: Am ajuns să știu și ce va avea succes la public și la colecționari, și am ajuns la concluzia că nu fac artă pentru ei
[România care ne place] Rodica Săvulescu: Am experimentat destul de mult încât să conștientizez că peste tot regăsești plusuri și minusuri, doar că diferă formele de manifestare
Eugen Suman: Mă preocupă foarte mult omul prins între lumi, omul de care se trage din toate părțile, mecanismele care-l fac să-și păstreze un minim de conștiință și echilibru
Diana Sumănaru: Credem în puterea designului de a îmbunătăți sau chiar schimba relația oamenilor cu ceilalți oameni, cu orașul în care locuiesc
Miluță Flueraș: Tehnica fără emoție produce imagini corecte și reci. Emoția fără tehnică produce intenții ratate
Adam Thomas: Majoritatea oamenilor nu se opresc niciodată să se întrebe dacă își doresc cu adevărat lucrul pentru care au muncit
Dan Panaet: Indiferent ce scriu, iese tot ceva amuzant, pentru că-n direcția aia s-au format sensibilitatea mea și felul de a privi lumea



![[Spre Gopo] Generația căreia nu îi este frică să zică ce vrea](https://media.iqads.ro/2026/04/fotojet-2026-04-30t141112-962-cover-410.jpg)
![[Branding, noua ordine] Oamenii s-au săturat să fie doar consumatori](https://media.iqads.ro/2026/04/cover-glitch-cover-410.jpg)
![[AI & me] Andrei Colțea: AI poate fi o mască, dar poate fi și o oglindă](https://media.iqads.ro/2026/04/411095368-3598174490468115-38408256469899496-n-cover-410.jpg)
![[Work & Self] Ana-Maria Onisei: Profesia de jurnalist nu prea merge făcută cu jumătăți de măsură](https://media.iqads.ro/2026/04/foto-cover-credit-foto-8-catalina-filip-cover-410.jpg)













